A fost odata,
in curtea unui templu batran,
un copac tanar
rasarit dintr-o samanta cazuta din palmele vantului.
cu anii, a crescut tot mai inalt
si-n fiecare inceput de vara
izbucnea in mii de flori aurii,
ametitor de parfumate.
si nu stiau oamenii locurilor
ce copac era si nici de ce
plutea in jurul lui atata lumina
ca si cum templul ar fi fost ridicat doar pentru el...
intr-o zi, un tanar calator
s-a asezat la umbra lui bogata,
a adunat, tacut, in palme si in suflet
toate povestile inflorite pe crengile-i inalte,
si n-a mai plecat nicaieri.
a ramas in templul batran
doar ca sa fie aproape, an de an,
de copacul care isi fredona cantecele
in aceleasi ritmuri cu sufletul sau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu