am fost o suflare de vant
si am purtat pe bratele mele
aripile tuturor pasarilor vazduhului,
iubindu-le zborul.
am fost un nor ratacit
si mi-am varsat lacrimile limpezi
peste trupul si peste visele pamantului,
devenindu-le izvor.
am fost o floare mica, albastra,
si am sarutat cu toate petalele
radacina celui mai batran copac al padurii,
ocrotindu-i puterea.
am fost un schit de munte,
si am ascultat, in tainele inserarii,
clopote si suflete venite la inchinare
mangaindu-le cautarea.
am fost o pana intr-o calimara
si am scris doar doua povesti, demult,
una a durerilor, una a veseliei,
luminandu-le intelesul.
am fost, rand pe rand,
o parte din aproape toate,
dar e ceva ce inca nu stiu sa fiu
si inca mai caut...
Foarte frumoase versurile tale...Multumesc! Toti cautam ceva si este bine sa facem asta, altfel am stagna in evolutia noastra. Cautam oglinzile potrivite in care sa ne vedem frumusetea sufletului.
RăspundețiȘtergeremultumesc pentru aprecieri, Maria :)
Ștergere:)) Am observat sincronicitatea...Ai postat versurile la ora 14:41. Si mie mi se intampla asta. Nu stiu exact ce inseamna. Cred ca este un mesaj de la Maestrul interior ca suntem pe drumul cel bun...Asa ca: drum bun!
RăspundețiȘtergereDa, sincronicitatile de acest gen ma uimesc mereu...cel mai adesea, de cel putin 3-4 ori pe zi, ma uit la ceas la 12:12, 21:21, 14:14 etc...cred si eu ca sunt mesaje:) Multumesc pentru urare! Imi aminteste de o alta urare, parca de provenienta irlandeza:"Fie ca drumul tau sa te gaseasca"
Ștergere