opreste-te din drum
si intinde-mi bratele
si sopteste-mi un descantec,
ca sa imi aduc aminte...
prinde-mi in par o papadie
si sufla peste ea
si trimite-i fiecare fulg departe,
acolo unde sunt ascunse amintirile tale.
cu fruntile aplecate
peste oglinda timpului,
atunci este un limpede acum
iar ochii vad ce-au asteptat, atata timp, sa vada...
...Ca sa imi amintesc de adancimile pline de mister, ale Marelui Albastru. ...Ca sa imi amintesc ca "nicio fiinta umana nu este o insula. Facem cu totii parte din aceeasi energie a vietii, din aceeasi existenta oceanica. Si tocmai datorita faptului ca radacinile noastre sunt ancorate in aceeasi unitate, este posibila iubirea" (Osho) ...Si ca sa imi amintesc ca "Omul nu poate descoperi noi oceane, cata vreme nu are curajul de a pierde din vedere tarmul" (A.Gide) :)
joi, 11 octombrie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu