Aventurile unei frunze

din coroana prinsa in pletele toamnei
s-a desprins azi o frunza.

a fost doar o intamplare,
si oricum nu s-a pierdut cu totul,
caci a cules-o imediat nebunul vant,
dar toamna tot s-a suparat.

exista in toate o ordine fireasca,
stim ce urmeaza, stim cum sa fim,
dar o astfel de ratacire
poate-ncurca povestea cunoscuta ...

daca frunza, in loc sa se fi dus cu toamna ei,
acum va poposi cine stie unde
si in loc sa isi urmeze cunoscutul drum
va ajunge din greseala in lumea primaverii?

cum va trai o frunza ruginie
cu-atata verde-n jur?
si cum sa spuna tineretii
ce va urma...?

sau, poate, frunza noastra isi va gasi
copacul care a nascut-o
si va poposi pe aceeasi creanga,
ca intr-un leagan mangaietor.

iar vantul, daca va fi bun,
o va lasa sa doarma acolo, pana-ntr-o alta toamna...

Amintiri de demult

opreste-te din drum
si intinde-mi bratele
si sopteste-mi un descantec,
ca sa imi aduc aminte...

prinde-mi in par o papadie
si sufla peste ea
si trimite-i fiecare fulg departe,
acolo unde sunt ascunse amintirile tale.

cu fruntile aplecate
peste oglinda timpului,
atunci este un limpede acum
iar ochii vad ce-au asteptat, atata timp, sa vada...